Cea mai mare parte a plasticului ingerat de vulturii din orașe provine direct de la magazinele alimentare

Omenirea a produs din 1950 și până acum aproximativ 8,3 miliarde de tone de plastic, la care se adaugă alte 380 de milioane de tone în fiecare an. Doar 9% din această cantitate este reciclată. Rezultatul? Plasticul este peste tot, din adâncul oceanelor până în vârful Everest și, în mod notoriu, în interiorul țesuturilor oamenilor și ale altor organisme.

Efectele pe termen lung ale plasticului ingerat asupra oamenilor sunt deocamdată necunoscute. Dar, la rozătoare, microplasticele ingerate pot afecta funcția ficatului, intestinelor și a organelor exocrine și de reproducere.

• Au fost anunțate sentințele în cel mai mare proces de securitate națională din istoria Hong Kong
• Beth, cățelușa preferată a Reginei Camilla, a murit. „A fost un companion foarte special”

Păsările care caută hrană sunt deosebit de expuse riscului de a ingera plastic. De exemplu, vulturii din Lumea Nouă se hrănesc în mod regulat la gropile de gunoi și au fost observați în timp ce se hrăneau cu materii sintetice, cum ar fi scaunele de barcă, garnituri de cauciuc sau acoperișuri, conform EurekAlert.

Cercetătorii pot prezice cantitatea de plastic ingerată

Cercetătorii din SUA au arătat că pot prezice cantitatea de plastic ingerată de vulturul negru (Coragyps atratus) și vulturul pleşuv roşcat (Cathartes aura) în funcție de localizarea lor pe hărțile suburbane și exurbane. Nu este vorba doar despre o distincție între păsările de la țară și cele de la oraș. Cantitatea ingerată depinde de densitatea locală a comerțului uman în cadrul peisajelor urbanizate.

Aceste constatări sunt publicate în Frontiers in Ecology and Evolution.

„Aici arătăm că vulturii din zonele cu o dezvoltare urbană mai mare și o densitate mai mare de furnizori de hrană comercială ingerează mai mult plastic. Este posibil ca aceștia să mănânce o parte din acest plastic în mod intenționat, mai degrabă decât exclusiv din greșeală, așa cum se crede de obicei”, a declarat Hannah Partridge, doctorandă la Departamentul de Geografie și Științe ale Pământului al Universității Carolina de Nord din SUA și primul autor al studiului.

Analizele statistice exploratorii au arătat că proporția de plastic a crescut puternic odată cu creșterea suprafeței urbane și a densității furnizorilor de hrană pe o rază de de 20 kilometri.

Vulturii ar putea să confunde plasticul cu oase

Dar oare vulturii mănâncă tot acest plastic în mod intenționat sau din greșeală?

Cercetătorii au emis ipoteza că vulturii ar putea să confunde plasticul cu fragmente de oase nutritive.

„Vulturii sunt curioși și caută mereu noi surse de hrană, așa că ar putea să ingereze plasticul crezând că este hrană. Dar, uneori, pot să înghită plasticul în mod intenționat, astfel încât să adune volum care să îi ajute să vomite părți indigeste, cum ar fi părul”, a spus Partridge.

Deci, ce putem face pentru a preveni ca plasticul să fie mâncat de vulturi și de alte animale vulnerabile?

„Furnizorii de produse alimentare, cum ar fi restaurantele și magazinele alimentare, se pot asigura că gunoiul lor este ambalat corespunzător, că gunoiul ajunge la tomberon și că acesta este închis. Putem, de asemenea, să lucrăm la interzicerea plasticului de unică folosință pentru a proteja vulturii și alte specii de daune”, a sfătuit autorul principal, dr. Sara Gagné, profesor asociat în cadrul aceluiași departament.

Vă mai recomandăm și: 

„Plasticoza”, o nouă boală care afectează păsările marine

Apa de izvor vulcanic, folosită pentru a produce plastic pentru electronice

Microplasticele ajung întotdeauna în râurile din apropierea comunităților umane

Balenele înghit microplastice într-un număr îngrozitor de mare